Valics Lehel

Pandemia și distanțarea socială au creat o oarecare „gaură” în comunicarea din compania noastră.
Oamenii erau mai stresați, mai putin atenți unul la celălalt iar asta s-a resimțit și în munca lor.

De obicei rezolvam aceste aspecte prin team building-uri dar în contextul actual acest lucru nu a fost posibil.

În urma discuțiilor avute cu Anamaria Marocico mi-am dat seama că poate este timpul să facem un altfel de team building, un altfel de apropiere în comunicare.
Am discutat, am analizat și am acționat. Am început trainingul team leaderilor, atât în grup cât și individual.
După 2 luni, acum la final, văd cum oamenii sunt mult mai atenți unul la celălat.

Caută soluțiile, caută rezolvările mult mai atent, în grup mai ales, fără a pierde vremea în detalii nesemnificative.

Acum ședințele sunt mult mai productive și mai interesante.

Scurt și la obiect? Am avut cu Anamaria Marocico și echipa ei, Quantum Minds, un research la ce probleme avem, am căutat soluțiile și le-am implementat.

Valics Lehel

Botond Peres

Draga Anamaria,

inainte sa vin la tine la coaching am avut o idee despre coaching, dar acum dupa ce am fost la 4 intalniri cu tine imi dau seama ca ce stiam inainte despre coaching era numai varful icebergului.

Stiam ca am anumite blocaje mentale care se manifestau in anumite situatii si de care vroiam sa scap si m-ai ajutat sa scap de ele. Insa partea cea mai tare a fost cand am descoperit impreuna blocaje de care nu eram constient, care odata scoase la lumina parca au disparut de pe o zi la alta.


Dupa prima sesiune am inceput sa respir fizic mai usor, nu as fi crezut ca am in cap blocaje care ma afecteaza fizic asa de tare, eu care ma consideram intotdeauna un om echilibrat si fara probleme din astea :).

Acum dupa 4 sesiuni ajung in anumite situatii in care inainte ma pierdeam sau ma enervam acum sunt super relaxat si prezent in moment.

Parca totul a devenit mult mai clar, mult mai focusat.


Consider ca fiecare persoana care vrea sa obtina in viata asta ceva mai mult decat sa supravietuieasca de pe o zi pe alta are nevoie de un coach si are nevoie de un coach bine pregatit, exact ca si tine.


Multumesc frumos!

Botond Peres

Gina Bordas

Am început să lucrez cu Anamaria deoarece mi-am dat seama ca nu aveam rezultatele pe care le așteptam, deși munceam foarte mult.

Am conștientizat de fapt că trecem printr-o perioadă de burnout și că este momentul să fac lucrurile dintr-o altă perspectivă.

După primele ședințe au venit întrebările cheie, conștientizările, identificarea ariilor problemă și …primele rezultate. Am conștientizat ce este important pentru important pentru mine ca antreprenor, ca mamă și ca femeie.

Am făcut curat, mi-am recalibrat prioritățile, am delegat multe activități și mi-am setat obiective noi, la care lucrez cu pasiune și creativitate. Și nu ne vom opri aici.

Gina Bordas

Ionel Orza

Înainte de a intra in procesul de coaching, amânam, nu aveam claritate in obiective, în stabilirea si intelegerea prioritatilor, multe emotii negative.

Exista o lipsa de focus, evitarea a unor aspecte negative, neplacute sau mai dificile. Exista lipsa de consecventa in actiunile orientate spre atingerea obiectivelor pe termne mediu si lung.

Când încercam să îmi rezolv problema înainte de a face coaching,
mă invarteam in cerc – si problema mi se parea tot mai mare.

În procesul de coaching împreună cu Anamaria Marocico & Quantum Minds m-am simțit foarte bine – a fost o experinta deosebita – care a permis atat anumite autodescoperiri cat si împământenirea / adoptarea cunostiintelor / sfaturilor transmise.

Dacă ar fi să mă gândesc la diferența serviciilor primite -In mod sigur atutudinea si abordarea – foarte familiala.
Mi-am dat seama că procesul în care sunt mă ajută cu adevărat să îmi rezolv problema, în momentul in care am dobandit claritate cu privire la obiective si am inteles motivatiile din spatele actiunilor mele.

Acum, aspectele problematice sunt pe un curs pozitiv si abordarea este una activa in directia de solutionare – rezolvare a lor. La fel am claritate si consecventa in ceea ce priveste actiunile menite sa ma ajute sa ating obiectivele.

Am dobândit, focus – concentrare – viziune pe termen mai lung.

Ionel Orza

Corina Pop

Categoric, imi place mai mult viata de acum decat viata de pe care o traiam inainte de a incepe procesul de coaching.

Traiam foarte mult in trecut si simteam ca mi-am pierdut directia in ceea ce doresc sa fac. Valuri de ganduri ma napadeau si era din ce in ce mai coplesitor. Cu cat incercam sa ma mobilizez, sa fac lucruri, cu atat mai mult ma adanceam in problema.

Imi faceam tot felul de scenarii in minte, care deveneau din ce in ce mai obositoare si coplesitoare.

A „ma plange” a devenit un lucru normal si obisnuit si vedeti, voi, asta ma impiedica sa am claritate.

Aveam impresia ca toata lumea e impotriva mea, eram incordata si obosita de a duce pe umeri toooata acea povara.

Pana intr-o zi cand am avut curajul sa spun STOP , sa iau legatura cu Anamaria Marocico in vederea inceperii procesului de coaching.
Acum ma felicit.! A fost cea mai buna alegere si una dintre cele mai bune investitii in procesul meu de maturizare, dezvoltare personala si profesionala.

In coaching ma simt minunat, e un proces unde esti 100% prezent cu tot ceea ce ai si tot ceea ce esti. Acum inteleg acest lucru.

Inainte de asta aveam impresia ca doar Anamaria este acolo pentru mine, cand de fapt m-a facut sa inteleg ca eu sunt cea care fac totul si coachul este acolo cu 100% , cu toate resursele sale spre a ma ajuta sa ma descopar, spre a avea claritate in ceea ce sunt, ceea ce vreau si indeosebi ceea ce poti sa faci Si poti!

E o munca frumoasa de echipa, purtata in modul cel mai ecologic posibil si cu mult, mult profesionalism.

Cu fiecare sesiune de coaching simt tot mai mult ca acest proces ma ajuta, tocmai pentru ca vad rezultatele: am interupt comportamente care nu imi aduceau nici un beneficiu, sunt increzatoare in fortele proprii si am inteles ca in fiecare clipa sunt cea mai buna versiune a mea, am claritate, am focus in activitatea mea zilnica; din trecut mi-am luat invatamintele de care am nevoie si nu ma traiesc acolo, traiesc prezentul si am obiective realizabile pentru viitor.

Toti oamenii din jurul meu s-au schimbat sau… oare eu m-am schimbat? Si ca urmare schimbarea perceptiei mele si a ceea ce transmit face ca eu sa vad, sa aud si sa simt diferit?

Multumesc, Anamaria. Multumesc, mie. Multumesc.

Corina Pop

Larisa Carmen

Motivul pentru care am făcut pasul spre coaching a fost curiozitatea , în primul rând. Am tot auzit de NLP și eram curioasă ce e și cu ce se mănâncă și dacă se potrivește în meniul meu :). Iar faptul că a apărut Ana în viața mea a fost prilejul perfect.

Înainte să încep coachingul cu Ana, eram perfect mulțumită în zona mea de confort, conștientă că sunt multe de făcut în afara ei și că pierd multe lucruri interesante prin indisponibilitatea de a ieși din ea. Frica de necunoscut însă era mai mare, așa că stăteam cumințică acolo, făcând ceea ce știam și cum știam mai bine, lăsându-i pe alții să își depășească limitele și să își facă viața cum doresc. Eu eram mulțumită cu limitele mele confortabile și cu viața ”așa cum mi-a fost dată”.

Cred că până și faptul că am început coachingul a fost de fapt o întâmplare, nu neapărat o decizie conștientă și asumată din partea mea. A fost mai mult un fel de ”m-am prins în horă, acum hai să joc un pic, deși nu pare să îmi placă, dar acum dacă tot sunt aici, o duc până la capăt, căci nu îmi stă în fire să renunț…”

Inițial am privit cu frică și cu reticență procesul de coaching. Când am auzit cuvinte precum ”hipnoză”, ”lucrăm cu subconștientul”, ”îți vei schimba viața”, ”NLP e lucrul cu sinele pentru tot restul vieții” etc, m-am și speriat puțin – după cum am spus mai sus, eram mulțumită în zona mea de confort.

Totuși, am continuat. Am participat și la alte evenimente unde am avut ocazia să o ascult pe Ana vorbind despre NLP și coaching și, încet-încet, am început să îmi schimb perspectiva.
Am început să înțeleg altfel tot ce îmi spunea Ana. Am constatat că nu era vorba despre hipnoza aceea pe care o vedem la TV și nici nu mi s-a schimbat viața radical și nereconoscibil, așa cum mă temeam.

A fost de fapt vorba despre a înțelege și a privi altfel lucrurile din viața mea, de a-mi clarifica eu mie ce vreau și ce am de făcut ca să ajung acolo, înlăturând lucruri și obiceiuri care nu îmi sunt de folos și alegând să mă concentrez pe acele aspecte, acțiuni, comportamente, idei și mentalități care mi se potrivesc și îmi sunt utile.

Prin intermediul Anei și datorită ei, am ALES să ies sau, mai bine zis, să îmi lărgesc zona de confort. Am ajuns să fac lucruri de care înainte mă temeam să le fac sau care îmi ridicau probleme. Ba mai mult, am ajuns să realizez că de fapt puteam să le fac și înainte foarte bine, doar că nu le făceam pentru că alesesem să cred că nu sunt suficient de bună pentru asta.

Lucrând cu Ana, am schimbat multe convingeri limitatoare pe care le aveam, le-am anulat și le-am înlocuit cu altele benefice pentru mine. Cred că asta este de fapt cel mai important lucru pentru mine din acest proces de coaching. Că am reușit să mă debarasez de multe poveri pe care le-am cărat mult timp după mine, crezând că așa trebuie și așa ”mi-e dat” și că nu am de ales. Și e minunat acest sentiment de eliberare, de schimbare în bine.

Nu poate fi descris în cuvinte, așa după cum nici experiența acestui coaching nu merită să fie descrisă în cuvinte. Ea merită trăită, simțită, realizată. Dacă ar fi să mă întrebe acum cineva ”Și ce anume a făcut Ana de te-a ajutat cu toate aceste lucruri?”, răspunsul cred că ar fi ”Ana a făcut ce a fost nevoie pentru mine. Iar eu am făcut, cu ajutorul ei, ce nu am știut să fac până acum”.

Eu cred că acest proces de coaching e ca o piesă esențială dintr-un puzzle, sau ca cireașa de pe tort – se poate și fără ea, dar totul se schimbă radical în bine dacă ea e prezentă.

Larisa Carmen Pop

Olivia Munteanu

Inainte de a intra in procesul de coaching ajunsesem intr-o stare puternica de burn-out pe toate planurile: serviciu, social, familial. Aveam notiuni despre ce as vrea sa fac si cum as putea sa schimb lucrurile inspre mai bine dar nu aveam suficienta motivatie sa ma imping sa fac aceste lucruri si sa ies din zona mea de confort. Stiu, pare cudat sa consideri ca burn-out poate fi echivalat cu o zona de confort, dar eram obisnuita cu efectele starii asteia si stiam cum ma voi simti. Pe cand o modificare ar fi venit cu multa actiune din partea mea. Poate nu credeam ca mai am energie si pentru aceasta actiune.

Intrasem in rutina de a ma trezi tarziu dimineata, obosita si cu multa dorinta de a seta alarma pe mai tarziu. Trageam tare de mine sa ma ridic din pat si fugeam spre munca. Dupa un timp nici nu ma mai aranjam, preferam sa dorm inca 10 minute. Urma o zi de munca in care de cele mai multe ori eram complet deturnata din ceea ce ma asteptam sa fac, mancam in timpul sedintelor sau in timp ce butonam la calculator. Raspundeam la multe telefoane cu: „e urgent?”. Daca nu era, amanam. Deja incetasem sa mai imi fac planuri pentru dupa munca la ore rezonabile pentru ca stiam ca nu plecam devreme. Si atunci cand o faceam era cu multa vinovatie.
Totusi ma adunam sa ies cu prietenii in oras la ore mai tarzii, unde intram pe pilot automat. Inapoi acasa, obosita ma uitam la filme sa imi produc galagie de fundal pana adorm. Uneori ma mai trezeam in timpul noptii cu o solutie pentru una din urgentele din ziua urmatoare.

Cred ca am avut niste iteratii in care mi-am propus sa schimb felul in care abordez lucrurile si sa imi impun un ritm si o structura de urmat. Cred ca mergea cateva saptamani pana aparea o „urgenta” si reveneam in starea anterioara – cea pe care stiam deja cum sa o gestionez.

Primul lucru important pe care il faci atunci cand incepi sedintele de coaching este sa iti asumi schimbarea. De aceea e si destul de greu sa faci acest prim pas. A ajutat foarte mult si felul in care Ana identifica foarte bine pe ce sa punem accent. In felul asta am simtit ca am o oglinda foarte puternica si in acelasi timp niste instrumente foarte bune pentru a acorda prioritati proiectelor mele.

Am apreciat foarte mult franchetea Anei si disponibilitatea de a gasi niste intervale orare potrivite programului meu. Si acest angajament din partea ei a venit la pachet cu angajamentul meu – sa fiu acolo cand am spus ca sunt. Unde mai punem si faptul ca distanta nu a reprezentat o problema pentru noi. In nici un moment nu am simtit ca suntem in orase diferite. Pana la finalul sesiunilor noastre nici nu ne-am vazut „pe viu”.

Primul moment in care simti eficacitatea este atunci cand spui ceva cu voce tare si te auzi corectandu-te pe baza principiilor invatate. Atunci cand esti deja capabil sa identifici cand te auto-sabotezi si sa abordezi o atitudine diferita. Un al doilea moment in care am simtit ca este o investitie de succes a fost atunci cand am inceput sa vad rezultatele proiectiilor stabilite pe parcursul sesiunilor noastre. Momentul ala de bucurie cand iti vezi obiectivul implinit. Nici nu trebuie sa fie un obiectiv mare, ci doar sa vezi ca deja ai reteta succesului si e doar o chestiune de a o aplica.

Am reusit sa produc niste schimbari in viata mea astfel incat sa dedic mai mult timp lucrurilor care ma fac fericita fara sa fac un compromis prea mare. Reusesc cu mai mare usurinta sa ma remontez cand simt ca ceva nu merge bine. Las loc si emotiilor mai putin placute, atat cat sa imi iau invatamintele din ele.

Daca ar fi sa revad programul meu zilnic – uneori mai prefer sa dorm mai mult si sa trag de timp, dar cel mai des ma trezesc energica, am timp sa zambesc in drum spre serviciu, pot sa fac fata cu mult mai mare usurinta „urgentelor” si sa ma deconectez cand vreau sa plec acasa si sa petrec timpul cu oamenii si activitatile importante mie. A, da! Imi iau de fiecare data pauza de pranz, blocata in calendar. 

Olivia Munteanu

Raul Huros

Înainte de a intra în procesul de coaching, nu ma foloseam de posibilitatile din viata mea. Ma invarteam in jurul cozii. Munceam sa nu gandesc. Mă simțeam pierdut in spatiu.

Când am început procesul de coaching cu Anamaria Marocico, am fost intrigat. M-am simțit în siguranta – am vorbit despre lucruri pe care nimeni nu le stie, si totusi nu mi-a fost greu. Mai apoi am fost zăpăcit. Bulversat.

Diferența de servicii? Față de cine?! Niciodata nu mi-am permis sa las pe cineva asa aproape de mine. Sunt virgin in domeniu, este prima oara cand m-am gandit doar la mine, cand am platit ca un profesionist sa-mi ofere sfaturi. Pana acum am primit sfaturi doar gratis, de la neprofesionisti, si s-a văzut …. 🙂

La prima intalnire one-on-one, nu am inteles mai nimic din vorbe, dar intrebarile m-au bulversat. Dupa prima constientizare, care erau de fapt doua, deodata, mi-am dat seama ca nu functionez bine, pentru ca nu functionez pe principiile mele.

Acum mă simt eliberat. Mai constient. Cu mai multe placeri zilnice, gasesc in fiecare zi placere in ceva nou. A inceput aventura
Faptic, nu am schimbat nimic. Si nici nu vreau pana cand nu-mi clarific gandurile. Nu are rost.

Dar am introdus treptat anumite practici invatate: feedback la evenimentele negative, scopuri si pentru mici activitati, si cel mai important: sa ma intreb daca imi foloseste sau nu, daca chiar conteaza pentru mine, este sau nu important pentru mine – orice.
Keep up the good work!

Raul Huros